Uzura democrației

By | 25/02/2018

        Această postare este inspirată și conține extrase ( fișele mele de lectură ), din articolul scris și având același titlu ( ” Uzura democrației ” ) de către prof.univ.dr.Arjun Appadurai – Universitatea New School din New York ( antropolog, născut 1949 ).

        Trebuie știut de asemenea faptul că, articolul scris de profesorul american de origine indiană, a fost tradus și în limba română și este publicat ca parte a cărții cu titlul : ” Marea Regresie. De ce trăim un moment istoric. ” apărută  în anul 2017, la Editura Art ; carte pe care o recomand spre achiziție și lectură.

        Și acum, câte ceva despre autor :

  • Arjun Appadurai s-a născut în anul 1949 și a fost educat până la vremea studiilor universitare în India – mai precis în Mumbai ( fostul Bombay ).
  • Studiile universitare le-a parcurs în SUA, unde în 1976 a și obținut titlul de doctor în antropologie.
  • El a fost pe rând : Profesor de antropologie la Universitatea din Chicago ; Decan al Facultății de Științe din cadrul Universității din Chicago ; Director al Centrului pentru Globalizare din cadrul Universității Yale ; Tutore senior la Școala de Educație și Dezvoltare umană cu sedii în New York și Abu Dhabi ; Profesor la Universitatea New School din New York ; Membru în Consiliul științific al Centrului de cercetare Forum D Avignon – ” Cultura este viitorul ”, cu sediul în Paris.
  • Din 1997, prof.univ.dr.Arjun Appadurai, este membru al Academiei Americane de Arte și Științe.
  • Astăzi, Arjun Appadurai este recunoscut la nivel global ca fiind un antropolog de renume, teoretician important pe tema modernității statelor și a globalizării.
  • Nu mai puțin important, Arjun Appadurai, este cel care a prezidat proiectul – Planului de Globalizare al Chinei, îndeplinind pe parcursul timpului, numeroase roluri ca și consultant sau consilier la Fundația Ford, Fundația Rockefeller, UNESCO, Banca Mondială, Fundația Națională a SUA pentru Științe Umane.

               Și acum sinteza mea, fișele mele de lectură, pe marginea articolului cu tema : ” Uzura democrației ” :

          Este bine de știut faptul că, articolul mai sus individualizat a fost scris și publicat în următoarea formă – o introducere ce formulează o întrebare centrală ; capitolul ” Conducători și conduși ” ; capitolul ” Mesajul venit de sus ” ; capitolul ” Vox populi ” și capitolul ” Încotro se îndreaptă Europa ? ”.

          Prezentate pe rând, cu respectarea logicii scrierii autorului, informațiile de mine extrase și comentariile de mine făcute pe marginea scrierii profesorului Arjun Appadurai, sunt :

          Cât privește introducerea articolului și întrebarea centrală de el propusă, aceasta este : Asistăm la respingerea la nivel global a democrației liberale și la înlocuirea ei cu un soi de autoritarism populist ?

  • Autorul își justifică logica întrebării, uitându-se pe glob și văzând situațiile politice din : SUA, Rusia, Turcia, India, Ungaria, Polonia, Austria și tendințele altor țări europene.
  • Autorul constantă în același timp faptul că, la un loc, populațiile acestor țări reprezintă aproape o treime  din populația totală a lumii.

          Cât privește capitolul ” Conducători și conduși ” – am extras spre știință și analiză, următoarele idei și perspective ale autorului :

  • ” Fără îndoială, și între conducătorii și condușii de astăzi există o legătură, însă ea se bazează pe o suprapunere întâmplătoare ( oare, zic eu ? ) și parțială între ambițiile, viziunile și strategiile conducătorilor, pe de o parte, și temerile, traumele și motivele de furie ale celor pe care-i conduc, pe de cealaltă. Liderii cu un parcurs fulminant în cadrul noilor mișcări populiste au de obicei un stil xenofob, patriarhal și autoritar. Susținătorii lor pot împărtăși o parte din aceste tendințe, dar sunt în plus speriați, furioși și resentimentari față de ceea ce societățile de care aparțin au făcut, respectiv nu au făcut, pentru ei. ”

          Cât privește capitolul ” Mesajul venit de sus ” – am extras spre știință și analiză, următoarele idei și perspective ale autorului :

  • ” Noii lideri populiști își asumă aspirația unei conduceri naționale într-o epocă în care suveranitatea națională se află în criză. Cel mai frapant simptom al acestei crize a suveranității este că niciunul dintre statele naționale moderne nu-și controlează ceea ce am putea numi propria economia națională. Problema afectează în egală măsură țările cele mai bogate și pe cele mai sărace. Mare parte din economia Statelor Unite se află în mâinile chinezilor, chinezii depind vital de materiile prime venite din Africa și America Latină, precum și din alte zone ale Asiei, toată lumea depinde până la un punct de petrolul din Orientul Mijlociu, iar practic toate statele naționale moderne depind de armamentul sofisticat produs de un număr mic de țări bogate. Suveranitatea economică, ca fundament al suveranității naționale, a fost întotdeauna un principiu îndoielnic. Astăzi, devine din ce în ce mai irelevant. 

                În absența unei economii naționale pe care statele moderne să poată pretinde că o protejează și o dezvoltă, nu e de mirare că tendința globală, atât în cazul unor state eficiente cât și al multor mișcări populiste aspirante, este de a mima suveranitatea națională printr-un apel la majoritarismul cultural, la etnonaționalism și la eliminarea opoziției intelectuale și culturale interne. Cu alte cuvinte, pierderea generalizată a suveranității economice produce o mutare a accentului pe suveranitatea culturală. ”

  • ” Mesajul implicit ( al lui Donald Trump ) este rasist și rasial, fiind adresat acelora dintre albii americani care simt că și-au pierdut supremația imaginată în politica și economia americană, în favoarea negrilor, hispanicilor și migranților de orice fel. Cel mai mare succes retoric al lui Trump este de a-i fi băgat pe soldații greci ai ” rasei albe ” în calul troian al fiecăruia dintre mesajele sale despre ” măreția americană ”. Astfel, promițând că-i va reda Americii măreția, de fapt le promite albilor din America că își vor recăpăta măreția pierdută. Este prima dată când un mesaj despre puterea mondială a Americii devine un mod subliminal de a transmite ideea că albii vor fi din nou clasa dominantă în țara lor. Mesajul despre salvarea economiei americane a fost transformat într-un mesaj despre salvarea rasei albe. ”

         Cât privește capitolul ” Vox populi ” – am extras spre știință și analiză, următoarele idei și perspective ale autorului :

  • ” În ziua de azi însă ( alegerile din SUA fiind un exemplu excelent în acest sens ), alegerile au devenit un mod de a abandona cu totul democrația, și nu un mijloc de a remedia și de a face politică în mod democratic. Cei aproximativ 62 de milioane de americani care l-au votat pe Trump au votat pentru el și împotriva democrației. În acest sens, votul lor a fost unul pentru exit ( pentru ieșire ). Și la fel au fost și alegerea lui Modi ( în India ), a lui Erdogan ( în Turcia ) și pseudo-alegerile în care Putin a ieșit câștigător.

               În fiecare dintre aceste cazuri și în multe dintre focarele de populism din Europa, găsim o uzură a democrației înseși, uzură ce constituie fundamentul succesului electoral al liderilor care promit că vor elimina elementele liberale, deliberative și de integrare din democrațiile lor naționale. ”

  • ” Deci ce aduce nou uzura democrației așa cum o trăim astăzi ?  Sentimentul generalizat de saturație față de democrație are propria logică și propriul context, lucru care se vede din 3 aspecte. În primul rând, răspândirea internetului și a rețelelor sociale la nivelul tot mai multor segmente ale populației și accesul tot mai simplu la mobilizare, propagandă, construirea identității și găsirea de egali în mediul online creează iluzia periculoasă că, indiferent cine suntem și indiferent ce ne dorim, fiecare dintre noi își poate găsi egali, aliați, prietenei, colaboratori adepți și colegi pe internet. În al doilea rând, absolut fiecare stat național a pierdut teren în eforturile de a menține măcar aparența unei suveranități economice. În al treilea rând, răspândirea globală a ideologiei drepturilor omului a oferit străinilor, imigranților și migranților din practic toate țările lumii o pârghie cât de mică, chiar dacă sunt întâmpinați cu ostilitate și trebuie să îndure condiții grele în locul în care ajung. Laolaltă, acești trei factori au adâncit intoleranța globală față de respectarea procedurii, raționalitatea deliberativă și răbdarea politică pe care le presupun sistemele democratice. ”

         Cât privește capitolul ” Încotro se îndreaptă Europa ?  ” – am extras spre știință și analiză, următoarele idei și perspective ale autorului :

  • Consecințele votului pentru Brexit nu se văd încă în totalitate. Dar rezultatul pare să indice pentru Europa o stare de spirit deloc străină de tendința globală către dreapta și o ambivalență tot mai accentuată față de Uniunea Europeană în multe dintre statele ei membre. Dincolo de amănuntele politicii britanice, câteva observații generale se impun.

               Prima este că Brexitul nu constituie decât cea mai recentă iterație a unei dezbateri recurente, de lungă durată, despre ce constituie și ce semnifică Europa. Dezbaterea este la fel de veche ca însăși Europa. Problema granițelor, a identității și a misiunii Europei nu a fost niciodată lămurită.

  • ” În Europa, diversele mișcări care adoptă o formă sau alta de ” exit ” din Uniunea Europeană sunt aceleași care se folosesc de procesele electorale pentru a abandona democrația, într-o manieră pe care, am argumentat, o regăsim și în Statele Unite, India, Rusia și Turcia. Ceea ce pun în vedere cazurile de uzură a democrației din Europa este dorința multor grupuri și mișcări de a culege beneficiile globalizării fără obligațiile democrației.
  • ” Astfel, un lider conservator ( Theresa May ) ajuns la putere datorită votului pro-Brexit și un lider indian ( Narendra Modi ) de dreapta populist și autoritar de talie mondială bat deja palma pentru a permite libera circulație a capitalului internațional, târguindu-se în schimb pentru vize și migranți. Cam așa vor arăta tranzacțiile între noii lideri autoritari ai lumii în condițiile în care nu vor mai fi constrânși de democrație pe plan intern și vor fi catapultați la putere de mase de adepți sătui de democrație. ”
  • ” În acest scenariu, Germania se află la o răspântie importantă și riscantă. Își poate folosi remarcabila sa prosperitate, stabilitate economică și conștiință de sine istorică pentru a apăra idealurile Uniunii Europene, pentru a-i primi pe refugiații din Africa și Orientul Mijlociu, pentru a găsi soluții pașnice la crizele politice globale și pentru a folosi puterea monedei euro ca să crească nivelul de egalitate atât între propriile granițe cât și în Europa în general. Sau poate alege ” exit-ul ”, închizându-și granițele, ținându-și toată avuția pentru sine și lăsând restul Europei ( și al lumii ) să-și rezolve singur problemele. Acesta din urmă ar putea fi mesajul dreptei germane. Dar ar fi o alegere nesăbuită. Interdependența globală este un dat, iar prosperitatea Germaniei depinde de economia globală la fel ca a oricărei alte țări. Germania nu ar avea de câștigat din soluția ” exit ”. Germania nu are altceva de făcut decât să insiste asupra unei Europe democratice, iar o Europă democratică este o resursă vitală în lupta împotriva populismului autoritar. ”
  • ” În acest caz, piatra de încercare este ca Germania să poată susține forțele democrației liberale în țările europene care amenință să vireze spre dreapta, dar să o facă fără a ajunge ( din nou ) în poziția  de hegemon european. Nu există o soluție simplă la această dilemă, ceea ce nu înseamnă că dilema trebuie evitată. Democrația germană nu poate supraviețui într-un ocean de populisme autoritare europene. ”
  • Avem nevoie de o mulțime liberală. Este singurul răspuns la mulțimea regresivă aflată în plină ascensiune în Europa și nu numai. ”

 

2 thoughts on “Uzura democrației

    1. Dacian Post author

      Domnule Ștefănescu, mulțumesc pentru atenție, pentru informații, și pentru recomandări. Toate cele bune.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *