Manual de utilizare a minţii

By | 16/04/2015

          De fapt, titlul complet al postării mele, ar trebui să fie : ” Manual de utilizare a minţii. Fii mai deştept în 10 paşi ! “ – şi astfel, aş copia pe de-antregul, titlul articolului publicat de domnul Alexandru Safta – Genetics Editor în cadrul echipei de la respectabila revistă ” Ştiinţă & Tehnică ” România – şi publicat în numărul din luna martie a acestui an – 2015.

          De altfel, de pe acum trebuie să vă spun că, această postare se datorează întru-totul articolului publicat de domnul Alexandru Safta în revista mai sus amintită, după cum trebuie să va spun că, datele şi informaţiile cuprinse în această postare, au fost preluate de asemenea din cuprinsul interesantului material publicat. Nu în puţine rânduri, am preluat efectiv frazele autorului, considerându-le bine construite şi cu portanţă în mesaj.

          Meritul meu, este doar acela de a sesiza inspirata temă, de a sintetiza şi de a vă aduce în atenţie provocatoarele şi de ce nu utilele, date şi informaţii priceput alese de către autor – domnul Alexandru Safta.

          Vă îndemn de altfel, a cumpăra ( dacă veţi mai găsi ) revista ” Ştiinţă & Tehnică ” România ; nu doar numărul din luna martie a acestui an, ci toate ediţiile ce vor fi publicate. Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu veţi reuşi a proceda în consecinţă, sper ca postarea de azi să vă folosească o dată în plus.

          Iată deci, sinteza interesantului material scris de domnul Alexandru Safta :

– nu este bine a desfăşura în primele două ore după trezire, activităţi care să necesite o mare concentrare a atenţiei ;

creierul, pentru a scăpa de inerţia sa după somn ( a cărui calitate conteză ), are nevoie de un interval cuprins între 30 de minute şi 4 ore, pentru a intra în starea de trezire completă. Dacă totuşi, sunteţi nevoiţi a deveni mai repede activi, se pare că într-adevăr o ceaşcă de cafea vă poate fi de folos. 

temperatura corpului, are un rol foarte important pentru optima funcţionare a creierului şi a performanţei intelectuale.

         De fapt, lucrurile se dau peste cap atunci când, temperatura corporală scade sub 37 de grade Celsius.

         Pe de altă parte însă, variaţiile de temperatură, o sesiune de exerciţii fizice sau un duş fierbinte, pot face minuni pentru îmbunătăţirea eficienţei cerebrale.

– cât priveşte intervalele orare ale zilei şi optimul lor pentru creier şi activităţi, acestea ar arăta astfel :

         * nu este bine a desfăşura activităţi care presupun gândire complexă, în intervalele : 24.00 – 6.00  ; 14.00 – 16.00 ;

         * este bine a ne angaja în activităţi ce presupun procese mentale complexe, în intervalele : 8.00 – 14.00 ; şi apoi între 16.00 – 22.00 ;

         * dacă este să desfăşurăm activităţi ce presupun coordonarea mână – ochi, este bine de ştiut faptul că timpii de reacţie ai creierului sporesc progresiv pe parcursul întregii zile – apogeul fiind atins totuşi în jurul orei 20.00.

 – cât priveşte atenţia, ea stă într-adevăr la baza celor mai multe funcţii utile ale creierului ; şi da, nu este greşit a o considera, cea mai importantă activitate a mecanismului cerebral.

          Neurologii spun că există 2 sisteme de atenţie :

1. Sistemul reticular activator descendent – care declanşează automat atenţia şi conştientizarea, vizavi de informaţii noi susceptibile de a fi importante ( precum : atingere, obiecte aflate în mişcare, zgomote erupte subit, etc. ).

    Sistemul reticular activator descendent – este rapid, este coordonat de subconştient şi permanent într-o stare de veghe.

2. Sistemul reticular descendent – care se referă la atenţia concentrată deliberat, orientată constant şi pentru intervale mai mari de timp asupra a ceea ce alegem a lua în considerare.

     Sistemul reticular descendent – este folositor şi se activează, în cazul activităţilor care necesită concentrare.

     Sistemul reticular descendent – este însă şi sistemul care poate fi distras, care poate fi întrerupt, sau care se poate pierde, se poate dilua. Cu alte cuvinte, îţi poţi pierde concentrarea.

     Dintre cercetările recente, efectuate cu privire la evitarea distragerii atenţiei, sunt de menţionat :

     * dezactivarea notificărilor de pe smartphone

     * mutarea pe starea silenţios a telefonului

     * surprinzător oarecum : sporirea numărului de sarcini pe care i le dăm creierului. Logica metodei ar fi aceea că, dacă creierul îşi atinge limita superioară de procesare, el nu mai poate îngloba nimic, nu mai poate fi deranjat de nimic – nici chiar de distrageri.

     De altfel, aceleaşi cercetări indică ca fiind folositoare pentru sporirea şi menţinerea atenţiei reticular descendente, şi următoarele metode :

      * înfrumuseţarea sarcinilor cu detalii ce ne încântă simţurile : adumelcarea regulată a unui parfum ce ne place, culori ambientale ce ne provoacă o stare de bine

      * relaxarea ; da, aţi citit bine, relaxarea. Studiile arată că performanţa în îndeplinirea sarcinilor, performanţa în utilizarea atenţiei are legătură şicu relaxarea. Meditaţiile efectuate în reprize,  pe parcursul timpului de muncă, sporesc eficienţa şi îmbunătăţesc performanţele.

      Legat de subiectul atenţiei şi a cercetărilor în domeniu ( tot din cuprinsul articolului scris de domnul Alexandru Safta ), este de reţinut un nume : Nilli Lavie – specialistă în neurologie cognitivă – Universitatea College din Londra ; ( pe internet, găsiţi informaţii suplimentare ).

      Trecem acum, la relaţia raţiune ( logică ) şi emoţii.

      Aici, domnul Alexandru Safta aduce din nou câteva interesante informaţii bazate pe cercetări recente în domeniu. Mai jos câteva dintre acestea :

– atunci când apare un conflict, între ceea ce nouă ni se pare logic şi convingerile noastre deja formate, creierul nostru se contorsionează astfel încât să menţină intacte vechile convingeri, în loc să le revizuiască şi să le actualizeze. 

nu întotdeauna emoţiile sunt inamicul raţiunii. Cercetările arată că nu de puţine ori, îmbrăţişarea intuiţiei şi a sentimentelor noastre ( care nu sunt tocmai logice ) se prea poate a ne ajuta să fim…raţionali. Sunt aici mai multe detalii legate de emisferele cerebrale, însă nu intru în detalii.

       Vă recomand a reţine şi pe acest subiect, un nume ( tot din cuprinsul articolului scris de domnul Alexandru Safta ) şi anume : Vinod Goel – psiholog – Universitatea York din Toronto, Canada. De asemenea pe internet, puteţi găsi informaţii suplimentare.

       Trecem acum la un alt subiect, abordat în cadrul articolului scris de domnul Alexandru Safta : învăţarea.

       De fapt, ne întrebăm : Putem eficientiza învăţarea ?

       Ce s-a observat din ultimele cercetări în domeniu, rezultă că învăţarea are şi o importantă perspectivă fizică. La propriu, în timp ce procesează informaţia, în timp ce învaţă, creierul stabileşte şi distruge conexiuni, dezvoltând şi întărind sinapsele care conectează neuronii între ei sau le atrofiază pe cele nefolosite.

       Condiţia însă, ca un circuit neuronal nou creat să devină stabil, este ca el să fie folosit regulat, odată ce a fost realizat. Este important de asemenea, în acest proces şi – mielinizarea – adică dezvoltarea unei teci, a unei învelitoare ( mielină ), ce cuprinde fibra nervoasă. Pentru detalii pe subiect, vă recomand a aprofunda căutarea suplimentară pe internet  ; puteţi începe cu un nume : Alan Baddleu – Universitatea York din Marea Britanie.

       De altfel, pentru cei obişnuiţi cu învăţarea, aproape nimic nou. Concentrare, memorie pe termen scurt ( care nu lucrează cu concepte complexe, dar care utilizează legături şi indicatoare, pe care creierul le scoate la iveală din cunoaşterea acumulată ) şi rememorarea activă a informaţiei.

       Şi totuşi, de ce este mai greu a învăţa odată cu înaintarea în vârstă ?

       Parte a răspunsului interesant al cercetătorilor este : pentru că adulţii…ştiu prea multe lucruri…

       Recomandarea ?

       Încercaţi a rămâne activi, efectuând de cel puţin 3 ori pe săptămână, exerciţii mentale, de învăţare şi memorare.

       Acum despre creativitate : Fiţi creativi ! Dar cum ?

– ultimele cercetări în domeniu par să indice faptul că, unele creiere sunt mai bine echipate pentru creativitate decât altele. De altfel, creativitatea pare a fi specifică în general oamenilor care rezolvă problemele mai degrabă prin intuiţie şi inspiraţie de moment decât cu ajutorul logicii.

– este foarte posibil, ca specificitatea creativă a creierului să fie determinată dominant…ereditar ; existând totuşi şi câteva metode stimulative pentru cei mai puţin dotaţi. Dintre acestea :

        * admirarea priveliştilor

        * vizionarea unor filmuleţe amuzante pe internet

        * repaus al minţii raţionale, obosite, epuizate

– ar fi util să reconsiderăm raportul importanţei şi al relaţiei dintre mintea raţională şi cea creativă

        Pentru detalii, vă ofer şi aici un capăt de fir ( oferit de fapt, de domnul Alexandru Safta ) : John Kounios – Drexel University, Philadelphia, S.U.A. Detaliile pe internet.

        Şi acum, la final, câte ceva despre …inteligenţă.

– în primul rând : nu ştim ce este ; şi asta chiar dacă, generalist vorbind, ea poate fi privită ca fiind capacitatea de adaptare la situaţii noi a individului.

inteligenţa este puternic determinată…genetic. Este adevărat, contează şi condiţiile de mediu, alimentaţia, educaţia, însă genetica dă tonul…De fapt, ne place, nu ne place, pe măsură ce îmbătrânim, începem să semănăm tot mai mult cu rudele noastre.

– oamenii de ştiinţă fac distincţia între :

         Inteligenţa fluidă – care măsoară capacitatea de a raţiona, învăţa şi identifica tipare ; şi care încetineşte o dată cu vârsta.

         Inteligenţa cristalizată – care desemnează suma întregii cunoaşteri a unui om, cu puternicele ei determinaţii culturale. Aici, procesul depreciativ presupune multe nuanţe, în a căror detalii nu voi intra acum.

– cercetările recente arată că devenim mai inteligenţi făcând lucruri care ni se par inconfortabile şi dificile. De altfel domnul Alexandru Safta, ne incită spre testarea ascuţimii inteligenţei, accesând adresa : http://www.soakyourhead.com/ ; invitaţie pe care o reiterez şi eu.

          Acestea au fost datele, informaţiile şi perspectivele de mine selectate din excelentul material scris de domnul Alexandru Safta ; şi publicat în numărul aferent lunii martie a anului 2015, al revistei ” Ştiinţă & Tehnică “.

          Cu speranţa că veţi găsi oarece folos în ele, vă invit a vă apleca cu mintea şi cu inima…asupra minţii dumneavoastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *